Sanatatea copilului-Copilul prematur

Perioada normala a unei sarcini dureaza in jur de 40 de saptamani. Un nou-nascut de 38 de saptamani este pe deplin dezvoltat si numit nou-nascut la termen. Un copil nascut intre 22 si 37 de saptamani complete de sarcina este un prematur. Majoritatea copiilor nascuti aproape de 37 de saptamani de gestatie (saptamani complete de sarcina) nu au probleme medicale datorate prematuritatii. Insa cei nascuti in jurul saptamanii 32 de gestatie prezinta simptomele prematuritatii. Aceste simptome includ incapacitatea de a se alimenta la san sau la biberon, de a respira fara a face scurte perioade de pauza (apneea de prematuritate) si de a-si pastra temperatura normala a corpului. Pur si simplu este nevoie de timp pentru a se dezvolta complet si pentru a creste. Dupa depasirea acestor probleme legate de prematuritate, in marea majoritate acestia pot pleca in conditii sigure din spital. Cand nasterea este mult prea devreme fata de termenul normal, organele de importanta majora ale prematurului nu sunt pe deplin dezvoltate, ceea ce poate cauza o serie de probleme medicale. Orice prematur poate avea probleme de sanatate, dar cei nascuti inainte de 32 de saptamani de gestatie sunt cei mai susceptibili. Cu cat un prematur se naste mai inainte de termenul normal cu atat creste riscul unor afectiuni medicale. Multi prematuri sunt energici si surprind pe toata lumea printr-o recuperare spectaculoasa. Dar totusi ei sunt vulnerabili la infectii si la diferite complicatii legate de dezvoltarea incompleta a anumitor organe. Este posibil sa existe un progres continuu in evolutia copilului pentru cateva zile, urmat de perioade de recadere. Fiecare saptamana de prematuritate creste riscul unor probleme medicale. Prematurii care au 32 saptamani de gestatie sunt considerati cu mai putine riscuri decat cei nascuti inainte de aceasta varsta.
Cele mai comune complicatii ale prematuritatii rezulta din dezvoltarea incompleta a unor organe si a sistemului imunitar si sunt:
- tensiunea arteriala scazuta;
- hipoglicemia;
- anemia;
- sindromul de detresa respiratorie (respiratii dificile, frecvente si coloratia cianotica a tegumentelor);
- displazia bronhopulmonara (sindromul plamanului cronic);
- enterocolita ulcero-necrotica (inflamatia mucoasei la nivelul intestinului subtire si colonului);
- persistenta de canal arterial (mentinerea dupa nastere a comunicarii intre aorta si artera pulmonara);
- infectii (inclusiv sepsisul);
- retinopatia de prematuritate (aspect particular al retinei prematurului, datorita dezvoltarii insuficienta a vaselor retiniene);
- hemoragia intraventriculara, ori hemoragii difuze la nivelul creierului care pot da retardare mentala sau paralizii;
- hernie inghinala (proeminenta sau iesire spontana a unui viscer sau a unei parti din viscer in canalul inghinal).
Orice nou-nascut inainte de termen (inainte de 37 saptamani de gestatie) poate avea un risc crescut de a dezvolta ulterioare complicatii medicale:
- nou-nascutii la 32 de saptamani sau mai mult au cel mai putin probabil risc de a dezvolta complicatii;
- fiecare saptamana in minus creste dramatic riscul complicatiilor;
- nou-nascutii de 22-26 saptamani au o dezvoltare minima si au un risc foarte mare de a muri sau a avea deficiente severe. Este probabil ca parintii sa se confrunte cu decizii medicale dificile de viata sau moarte.
Daca prematurul a fost internat intr-o sectie de terapie intensiva se va veni in contact cu o tehnologie noua, cu un nou limbaj medical, cu noi reguli si proceduri. Personalul din sectia de terapie va explica parintilor cum sunt ingrijiti prematurii si cum pot fi ingrijiti acasa. Cu ajutorul acestei echipe se pot invata repede aparatele folosite in tratamentul prematurului, nevoile acestuia precum si modul cum se poate ingriji acasa. Este bine sa existe o buna comunicare intre parinti si echipa medicala.