Alimentatia nou-nascutului

Cel mai bun lapte pentru nou-nascut si sugar este laptele mamei sale. Acest lapte prezinta urmatoarele avantaje:
1. este un lapte echilibrat, cuprinzand principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a sugarului;
2. asigura protectie anti-infectioasa si anti-alergica prin IgA secretorie, lactoferitina, lipozomi, macrofage, anticorpi antivirali si antibacterieni;
3. permite adaptarea automata la nevoile nutritive ale sugarului;
4. creeaza legatura afectiva dintre mama si copil, foarte importanta din punct de vedere neuro-psihic;
5. are implicatii economice - este, in fond, cel mai ieftin aliment si cel mai usor de procurat;
6. se digera usor, produce putine alergii;
7. reduce incidenta si severitatea unor boli precum: infectiile respiratorii, otitele, meningitele, infectiile urinare;
8. sugarul alimentat exclusiv la san pana la 3 luni are o probabilitate de 9 ori mai mica de a fi spitalizat pentru infectii, comparativ cu sugarii hraniti artificial;
9. prezinta o incidenta foarte rara a unor boli cronice, precum: diabetul zaharat insulino-dependent, boala Crohn, colita ulceroasa si scleroza-multipla;
10. alaptarea stimuleaza dezvoltarea creierului si a aparatului dento-maxilar (impiedica aparitia dizarmoniilor dento-maxilare);
11. reduce riscul aparitiei mortii subite;
12. reduce riscul aparitiei cancerului mamar si ovarian la mama;
13. femeile care alapteaza au mai putine fracturi de sold in post-menopauza, comparativ cu cele care nu au alaptat niciodata.
Imediat dupa nastere, putem determina o secretie lactata adecvata si evita unele probleme timpurii in alaptare, tinand nou-nascutul aproape de mama (de preferinta, direct pe piele) pentru ca el sa se poata hrani cat mai curand posibil si cat de des doreste. Cercetarile au aratat ca suptul frecvent si nerestrictionat ajuta la prevenirea angorjarii dureroase si duce la stabilirea unei secretii lactate abundente. Alaptarea nou-nascutului se va face cat mai curand dupa nastere. Alaptarea trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera de calm si liniste, iar mamele pot fi insotite doar de membrii familiei, pentru a avea intimitate. Pozitia de alaptare trebuie sa fie confortabila iar spatele sprijinit. In caz de cezariana, prima alaptare trebuie amanata mai mult de o ora dupa nastere. Stimularea de catre sugar a receptorilor terminatiilor nervoase de la nivelul areolei mamare si mamelonului determina stimularea reflexa pe cale aferenta a hipotalamusului anterior, care va elibera prolactina, si a hipotalamusului posterior, care va elibera oxitocina. Lactatia mai este influentata si de alti hormoni: cortizol, insulina STH, hormonii tiroidieni si paratiroidieni. Prolactina este un hormon lactogenic care stimuleaza productia initiala de lapte. In lactatia precoce, suptul determina cresterea prolactinei la valori de 10 ori mai mari fata de normal. Oxitocina determina contractia celulelor mio-epiteliale si evacuarea laptelui prin canalele galactofore. Refluxul de ejectie a laptelui nu este determinat numai de supt, ci si de stimuli vizuali, auditivi, olfactivi etc. Reflexele din partea nou-nascutului constau in miscari active de cautare a mamelonului, cu apucarea acestuia si supt viguros chiar la 2-3 ore de la nastere. Masajul sanilor in timpul alaptarii stimuleaza curgerea laptelui din celulele glandulare care il produc. Masajul ajuta la evacuarea canalelor blocate si ofera nou- nascutului mai mult lapte bogat in calorii. Aceasta tehnica este utila pentru nou-nascutii somnorosi si pentru cei care cresc lent in greutate.
Compozitia laptelui matern. Laptele matern cunoaste trei variante: colostru, lapte de tranzitie si lapte matur, in functie de distanta fata de momentul nasterii.
Colostrul este lichidul galbui secretat in primele zile dupa nastere. Secretia sa creste progresiv si compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie. Are densitate crescuta, este bogat in proteine, mai putina lactoza, grasimi si vitamine hidrosolubile, dar contine vitamine liposolubile si imunoglobuline in cantitati mai mari decat laptele matur. Este laptele cel mai bine suportat in perioada neo-natala, cand rinichiul este imatur. Imunoglobulinele pe care le contine impiedica aderarea bacteriilor si virusilor, avand rol in apararea antiinfectioasa.
Laptele de tranzitie dureaza din ziua 4-6 pana in ziua 30. Laptele este in permanenta modificare biochimica si imunologica. Se produce cresterea concentratiei de lactoza, fosfor, vitamine din grupul B si saruri minerale.
Intre a 10-a si a 30-a zi dupa nastere, laptele matern isi definitiveaza compozitia, care difera de la o alaptare la alta (este mai bogat in grasimi la sfarsitul alaptarii).
Laptele matur este alcatuit din apa -87-95% si 5-13% substante uscate (proteine, lipide, glucide, saruri minerale). Proteinele reprezinta 9-13 g/l, de aproximativ 3 ori mai putin ca in colostru. Sunt alcatuite din cazeina. Laptele uman este un lapte de tip albuminos. Cazeina este o fosfo-proteina polimorfa usor de digerat, datorita dispersarii in micelii mici. Ea contine o serie de acizi aminati, tirozina, triptofan. Continutul ridicat de taurina intervine in metabolismul colesterolului si in dezvoltarea creierului.
Sugarul alimentat la san este protejat de aparitia anemiei feriprive in primele 6 luni de viata. Dupa trecerea la o alimentatie mixta si inceperea diversificarii, biodisponibilitatea fierului din laptele uman scade, ceea ce impune suplimentarea cu fier a dietei. Imunoglobulinele din laptele uman sunt IgA secretoare, IgM, IgG, IgE. Imediat dupa a 6-a zi de viata, rolul de aparare anti-infectioasa la nivelul mucoasei digestive si respiratorii il au IgA secretoare. Albuminele serice au concentratie maxima in colostru. Enzimele din laptele matern au rol in digestia laptelui si in apararea anti-infectioasa. Glucidele din laptele matern sunt in cantitate de 70g/l, din care 60 g lactoza si 10 g oligo-zaharide. Oligo-zaharidele au rol in apararea anti-infectioasa nespecifica, fiind factori de crestere pentru lactobacilus bifidus. Lipidele din laptele matern sunt alcatuite din trigliceride, colesterol, fosfolipide. Laptele uman este compus din acizi grasi polinesaturati cu lanturi lungi, cel mai important fiind acidul linoleic. In laptele matern, el este in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca, avand cea mai buna utilizare dintre toti acizii grasi. Sarurile minerale contribuie la osmolaritatea scazuta a laptelui matern. Calciul si fosforul sunt in cantintate de patru ori mai mica decat in laptele de vaca. Raportul calciu/fosfor in laptele matern este de 2/1 fata de 1.2/1 in laptele de vaca, raport optim pentru absorbtia calciului. Fierul este prezent in cantitate mica in laptele mamei, fata de laptele de vaca, dar cu bio-disponibilitate mai mare. Vitaminele din laptele matern variaza, in functie de regimul alimentar al mamei. Factorii de protectie anti-infectioasa ai laptelui matern sunt: factorii celulari, imunoglobulinele, lactoferina, lizozomul, factorul anti-stafilococic, factorii bifidus etc.
Alimentatia naturala este obligatorie in primele trei luni de viata si este optima, daca mama alapteaza pana la 6-9 luni. Contraindicatiile alimentatiei naturale:
• Contraindicatii materne permanente: TBC pulmonar activ, malarie, septicemie, eclampsie, boli neoplazice, tratamente citostatice, boli psihice grave, scleroza in placi, casexie, insuficienta renala, insuficienta cardiaca, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 de saptamani, tratament cu diazepam, anticoagulante, infectie cu HIV, mama cu antigen HBS pozitiv;
• Contraindicatii materne tranzitorii: infectii ale sanilor;
Contraindicatii tranzitorii din partea copilului: sindrom icteric cu bilirubinemie indirecta crescuta prin inhibitori de glicurono-conjugare.
Un sugar care creste in greutate lent trebuie hranit mai des decat o data la 3-4 ore. Toti nou-nascutii (0-30 zile) trebuie hraniti noaptea, nu se amana mesele, sunt alaptati de cate ori este nevoie. Alaptarea la un singur san poate duce la o secretie lactata inadecvata si poate limita cantitatea de lapte. Se trece la celalalt san dupa ce copilul termina de supt din primul. Ori de cate ori un nou-nascut alimentat la san nu poate suge sau are nevoie de lapte suplimentar, oferirea de lapte matern muls este cea mai buna optiune. Nu exista biberon sau tetina perfecta si nimic nu poate inlocui sanul. Daca nou-nascutul nu creste bine in greutate, in caz de hipo-galactie reala, se trece la alimentatia mixta. Aceasta poate fi facuta prin metoda complementara sau alternativa. Prin metoda complementara, copilul va fi alaptat la ambii sani, iar in completare se va administra lapte praf pana la acoperirea necesitatilor. Aceasta este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa se va asocia o masa de lapte praf cu o alaptare. Aceasta metoda are dezavantajul ca, in timp destul de scurt, secretia lactata va scadea. Stabilirea ratiei la alimentatia artificiala. Numarul de mese al sugarilor alimentati mixt sau artificial va fi de 6-7 mese pe zi in prima luna de viata, 6 mese pe zi la 2-3 luni si 5 kg greutate corporala, 5 mese pe zi dupa 3-4 luni. Mesele vor fi la interval de 4 ore, cu o pauza de noapte de 8 ore si o durata de cel mult 20 minute pentru o masa. Alimentatia artificiala se face cu lapte praf, care este produs din lapte de vaca sau soia. Laptele praf imbogatit cu fier este cea mai buna alegere. Acesta este disponibil sub forma de preparate gata reconstituite, sub forma de concentrate lichide in cutii sau sub forma de pulbere. Valoarea nutritiva a tuturor acestor forme este aceeasi. Laptele de vaca este de 3 ori mai bogat in proteine decat laptele matern. Glucidele sunt in cantintate mai mica fata de laptele de mama. Lipidele sunt in cantitate asemanatoare la cele doua tipuri de lapte.
La prepararea laptelui praf trebuie urmarite cu atentie instructiunile de pe cutie sau ambalaj. Daca sursa de apa este buna, se poate folosi apa de robinet, apa imbuteliata sau apa filtrata. A nu se folosi apa distilata, pentru ca aceasta este lipsita de unele minerale benefice gasite in apa obisnuita. Trebuie folosita cantitatea corecta de apa. O cantitate pera mica de apa, poate provoca diaree, deshidratare sau alte probleme. Daca apa este in cantitate prea mare, nou-nascutul nu va primi suficiente calorii.
Biberoanele pot fi spalate manual sau la masina de spalat vase, tetinele se pot curata cu o perie speciala, folosind apa fiarta si sapun, dupa care se clatesc cu apa fierbinte si se usuca foarte bine. Laptele matern ramane "standardul de aur", alimentul ideal pentru nou-nascutul la termen si pentru sugarul aflat in primele 6 luni de viata. In afara de certe avantaje nutritionale, neegalate de nici o formula, oricat ar fi ea de sofisticata, alaptarea la san creeaza o relatie optima copil-mama, care va fi resimtita toata viata.